Să punem burta sub ghiozdan și ghiozdanul pe carte!
Dacă e joi e muzeul tehnicii, de data asta la Deutches Museum, un ansamblu de muzee, din care noi nu am reușit să vizităm decât probabil o treime. Este unul din cele mai frumoase și interactive muzee in care am fost, cu multe spatii de experimentare și pentru experimente. Dacă am fi pornit turul în sens invers probabil că nu am fi ajuns prea departe daca descopeream acest muzeu. O săptămâna dacă stai nu te plictisești. Nu știu care este strategia lor, dar sunt multe demonstrații care încep la aceeași oră și pentru vizitatorii de o Zi este dificil sa le bifezi pe toate. De fapt, noi am cam alergat de la una la alta la propriu și niște sendvișuri le-am înfulecat pe scări între etaje.
Ce am văzut în corpul principal, partea de mecanica este o prezentare de bijuterii tehnice, ansambluri imense, dar extraordinar de bine finisate, iar materialele, otel sau lemn sunt așa de calitate, încât îți vine să le pui in biblioteca pe mileu! Lăsând gluma la o parte, la Berlin era frumos că îți făcea demonstrație cum era transformata energia aburului/electrica in energie mecanică, pe un ax unic de care erau înlănțuite mai multe mașini de meșteșugit diverse. Și este asemanator și aici, doar că nu sunt demonstrații, in schimb sunt mai multe exponate și mai multe tablete cu explicații. În germană în majoritate. Ceea ce l-am făcut pe tati să pară că este o gâscă cu puii după ea, căci ne înșiram cu toții în urmă sau in jurul lui.
Copiii mei au fost entuziasmați și masini-unelte și roboții industriali.
Locul de joaca special amenajat i-ar fi ținut ore bune ocupați. Aici, într-o chitară uriașă cu corzi și acustica.
Multe butoane, multe manete și experimente de tot felul cu măsură și control! Și am schimbat trei tricouri la un copil și doua la celălalt, asta că sa va dați seama de intensitatea activităților fizice!
Am ajuns la experimentul cu nitrogen lichid (la -195.5°c). Și tot felul de experimente de condensare, dilatare, rezistență și electromagnetism, care a fost cel mai interesant după părerea mea, copiii s-au distrat cel mai mult la aburi, spună și nori artificiali. Și am învățat un cuvânt nou: stickstoff, nitrogen. Nu avem cunoștință că nu se numesc uniform și latineste/grecește in toate limbile, de unde se vede că fiecare a luat-o pe cont propriu la prelucrarea materialelor.
Aici băiatul cel mic m-a luat de mână și mi-a explicat foarte tacticos că acesta este o Barca facuta dintr-un singur trunchi de copac și care a fist cioplit. Și iată că are și capac!
Fiecare cu-cumintenia sa:
Jucării mai vechi și mai noi motorizate:
Parca mai avem și eu niste conserve vechi prin pivniță. O SA consider o colecție de exponate:
Nu am apucat sa vedem muzeul automobilelor și a avioanelor.
Ne-am distrat cu robotelul kinetic, la fabrica de trăsnete, unde era să facă infarct că venind în grabă spre ușă am ajuns exact când se producea descărcarea electrica.
Dar pentru copii acest muzeu a urcat pe locul I, pentru mine tot cel din Paris mi de pare mai interesant, chiar daca este pe o suprafața mai mică și mai puțin interactiv.
Trebuie să ne întoarcem aici. Abonamentul pentru un an e cat doua bilete, btw, ceea ce mi de pare o afacere bună pentru localnici.
Comentarii
Trimiteți un comentariu